Chirurgia sinusurilor maxilare (Antrostomia maxilară)

Antrostomia maxilară este o procedură chirurgicală ce are rolul de a mări deschiderea sinusului maxilar. Această procedură permite efectuarea altor intervenții chirurgicale pe viitor în cavitatea sinusului maxilar și îmbunătățește totodată procesul de drenare a sinusurilor.

Antrostomia maxilară este o practică apărută în jurul anului 1980 și este cea mai efectuată procedură chirurgicală la persoanele ce suferă de sinuzită cronică maxilara care nu răspunde la terapii medicale. În cazul acesta, procedura face parte din chirurgia endoscopică funcțională a sinusurilor (FESS), aceasta fiind a doua cea mai bună opțiune.

Terapiile medicale standard includ administrarea unor antibiotice (pentru 3-6 săptămâni), steroizi nazali și irigații saline.

De reținut: Această procedură este diferită de sinuplastia cu balon în ostiumul sinusului maxilar, care este o procedură foarte des efectuată în zilele noastre, fiind preferată în locul antrostomiei.

Mai este cunoscută și sub numele de: antrostomie endoscopică a maxilarului mijlociu, antrostomie medie

Diagnosticarea sinuzitei cronice

Înainte de efectuarea procedurii chirurgicale la nivelul sinusurilor maxilare,  medicul trebuie să confirme că este vorba de sinuzită cronică, printr-o scanare CT. Radiografia de sinusuri nu este recomandata deoarece  nu vede in detaliu anatomia si continutul sinusurilor și nu pot fi observate alte afecțiuni specifice care pot exista la nivelul acestora. Scanarea cu ajutorul unui computer tomografic (CT) nu arată doar severitatea inflamației sinusului maxilar, ci și alte informații importante, cum ar fi:

• Poziția canalului lacrimonazal
• Procesul uncinat – ce reprezintă o parte importantă a procedurii chirurgicale
• Grosimea membranei mucoase, care acopera in interior sinusul
• Nivelul de aer în comparație cu nivelul de fluide din cavitățile sinusurilor
• Polipii
• Obstrucția complexului ostiomeatal – orificiul de drenaj al sinusului.

Deși sunt foarte multe terminologii tehnice medicale, toate aceste informații pot ajuta medicii să se pregătească pentru procedura chirurgicală. Complexul ostiomeatal este conceput din următoarele 4 structuri nazale:

• Procesul uncinat – Un os în formă de L care va fi îndepărtat
• Ostiumul maxilar (deschizătura sinusului maxilar)
• Infundibul – Un canal curbat din nas
• Bula etmoidală – Unul din sinusurile etmoidale

Pregătirea pentru chirurgia endoscopică sinusală și antrostomia maxilară

Ți se va spune să nu mănânci și să nu bei nimic cu 8 ore  inaintea intervenției chirurgicale, până după efectuarea acesteia. Acest lucru ajută la prevenirea inhalării conținutului din stomac (prin aspirație) imediat ce ne trezim din anestezie si nu suntem constienti 100%.  Înainte de operație, cel mai probabil ți se va administra un spray nazal pentru decongestionarea căilor nazale și pentru a crește zona de vizibilitatea în timpul procedurii chirurgicale.

Interventia se practica cu anestesie generala, AG-IOT, sub control ENDOSCOPIC. Vom vizualiza fosele nazale, meatul mediu ( zona din care intram in sinusul maxilar) si etmoidul cu tija endoscopica de 0 grade, 30 grade si 45 grade. Aceste imagini vor fi afisate pe un ecran TV, astfel incat vom avea o imagine marita si o mai buna vizualiazare a nasului si sinusurilor.

Se pot folosi bucăți de tifon înmuiate în vasoconstrictoare  ce vor fi introduse în în nas, cu 5 minute inainte de a introduce camera endoscopica,  pentru a îmbunătăți nivelul de vizibilitate, dacă este necesar.

Scopul

Există 4 obiective principale pe care medicul va încerca să le îndeplinească în timpul antrostomiei maxilare

1. Să îndepărteze procesul uncinat
2. Să găsească deschizătura naturală din sinusul maxilar
3. Să lărgească deschizătura din sinusul maxilar
4. Să îndepărteze polipii, chiste sau formatiuni tumorale  din cavitatea maxilara a sinusului maxilar

Este important ca medicul tău să îndepărteze procesul uncinat la începutul proceduri chirurgicale pentru a avea o mai bună vedere în deschizătura sinusului maxilar. Dacă în orificiul sinusal nu este creată o nouă deschizătură, se poate ca drenajul din sinusuri să iasă printr-o deschidere și să intre înapoi prin cavitatea sinusală din cealaltă deschizătură.

După antrostomia maxilara

După ce procedura chirurgicală a fost efectuată, vei fi monitorizat pentru simptome precum sângerări, greață (care poate apărea în cazul în care înghiți sânge) sau alte complicații ce pot apărea în urma operației timp de 24 ore, timp in care vei sta in spital. In celel mai multe cazuri se practica si un tamponament al nasului, pentru prevenirea unei sangereri postoperatorii.

Postoperator pacientul este urmarit timp de cateva saptamani, pina la vindecarea mucoasei in intregime. In interiorul nasului se vor forma cruste de vindecare pe care pacientul si le va curata singur prin spalaturi cu spray cu apa de mare si va veni o data pe saptamana la control, la medicul chirurg pentru verifcarea statusului postoperator al nasului.

La 6 luni se verifica succesul operatiei printr-un examen CT al sinusurilor.

Riscurile

Pe lângă riscurile obișnuite ce apar din cauza anesteziei generale, există și alți factori de risc specifici pentru antrostomia maxilara:

• Răni în zona din jurul ochiului (leziune orbitală)
• Leziuni ale canalului nazolacrimal
• Sângerare nazală (epistaxis)
• Fistula de LCR ( lichidului celorafidian)
• Meningita

Pe lângă sângerarea nazală, majoritatea factorilor de risc enumerați mai sus sunt foarte rari.

Antrostomia maxilara este o procedură chirurgicală comună, cu toate că are acești factori de risc. Mulți din aceștia sunt cauzați de instrumentele chirurgicale utilizate cum ar fi microdebriderul, care este in general sigur și apar puține complicații datorită acestuia. Cu toate acestea, riscurile sunt destul de serioase, așadar trebuie să alegi un medic foarte priceput pentru efectuarea procedurii.