Frenul lingual este o membrană fină ce are rolul de a atașa limba de planșeul bucal și de a asigura dezvoltarea ei normală. Aproximativ 4-11% dintre copiii nou-născuți au frenul lingual scurt și suferă de anchiloglosie.
Anchiloglosia denumită și “limba scurtă” apare din cauza frenului lingual scurt și îngroșat. Acesta provoacă dificultăți de supt/mâncat și articularea greșită a cuvintelor, deoarece limitează mișcările limbii. Anchiloglosia este o afecțiune genetică și s-a demonstrat că aceasta apare mai des la bebelușii de sex masculin.
Când un bebeluș suferă de anchiloglosie, acesta nu se poate hrăni suficient, este agitat și este balonat deoarece înghite frecvent aer.
Această afecțiune poate fi depistată atât de părinți, cât și de medicul neonatolog, pediatru sau de specialistul în alăptare, pentru că se manifestă prin:
- Limitarea mișcării limbii dintr-un loc în altul;
- Limbă crestată sau în formă de inimă;
- Dificultăți în a ține biberonul sau suzeta în gură;
- Incapacitatea de a scoate limba în afara arcadelor dentare și de a linge buzele.
O mamă care are un copil cu anchiloglosie se poate confrunta cu următoarele probleme:
- Mameloane cu răni;
- Dureri mari în timpul alăptării;
- Oboseală, deoarece copilul nu mănâncă suficient în timpul zilei și încearcă să se hrănească pe timpul nopții.
Anchiloglosia poate produce următoarele tulburări funcționale:
- Dificultăți în alăptarea copilului, deoarece acesta nu poate suge corect;
- Articularea greșită a cuvintelor deoarece copilului îi este imposibil să pronunțe anumite consoane (t,r,n,s,etc.);
- Afecțiuni dentare ce pot apărea din cauza igienei necorespunzătoare a cavității bucale;
- Malocluzie dentară;
- Stres psihologic.
Cum se tratează anchiloglosia?
Această afecțiune se tratează, de obicei, printr-o intervenție chirurgicală. În cazul în care bebelușul nu poate suge și nu ia în greutate, trebuie să fie supus unei astfel de intervenții chiar din prima lună de viață. Dacă copilul reușește să sugă de la sânul mamei și se dezvoltă, tratamentul chirurgical poate fi amânat, deoarece este posibil ca frenul să se slăbească.
Însă, dacă problema persistă iar copilul nu își poate mișca limba în lateral și nu poate înghiți, trebuie să fie supus unei intervenții chirurgicale. Intervenția este mult mai ușoară la un copil mai mic, deoarece se face doar cu anestezie locală în cabinet. În plus, sângerarea este minimă.
Opțiuni de tratament:
- Frenotomia linguala – intervenție chirurgicală simplă ce poate fi practicată în cabinet, atât cu anestezie cât și fără. Pentru efectuarea acestei proceduri se folosește o foarfecă sterilă sau un cauter pentru a se tăia transversal frenul lingual. În timpul acestei proceduri curg doar câteva picături de sânge, dar sângerarea se oprește rapid. După această intervenție, copilul trebuie hrănit la sân.
- Frenuloplastia – intervenție chirurgicală mai complexă efectuată atunci când limba s-a lipit de planseul bucal sau atunci când frenul lingual este gros. Această procedură poate fi făcută doar cu anestezie generală, în sala de operație pentru că necesită o rezecție extinsă și alte intervenții care să refacă anatomia zonei.
Rareori pot apărea complicații precum hemoragie, infecție sau lezarea mușchiului, în urma unei astfel de intervenții chirurgicale. După o procedură chirurgicală, medicul îi poate recomanda pacientului să facă exerciții de mobilitate a limbii.
Câte tipuri de fren există?
Frenul poate fi lingual sau labial. Frenul lingual este poziționat sub limbă și are rolul de a lega limba de osul mandibular, iar frenul labial este situat sub buză și leagă buza de osul maxilar.
La rândul său frenul lingual poate fi anterior sau posterior. Frenul lingual este mai scurt și limitează mișcările limbii. Frenul posterior, aflat în partea dorsală a limbii poate provoca probleme în procesul de alăptare sau chiar deformarea fizionomiei copilului.
Când este necesară frenectomia?
Frenectomia reprezintă îndepărtarea frenurilor linguale sau labiale și nu trebuie confundată cu frenotomia.
Această procedură chirurgicală trebuie efectuată atunci când medicul observă la copil următoarele simptome:
- Dificultăți de vorbire – nu poate pronunța anumite consoane (d, t, l, r, s);
- Retracții gingivale – în cazul copiilor și adulților, frenectomia oprește retracția gingivală;
- Incapacitatea de a se hrăni corect – deoarece mobilitatea limbii este limitată, copilul nu poate mesteca suficient alimentele și le înghite întregi.
Avantajele frenectomiei linguale:
- Copilul începe să se hrănească corect;
- Copilul poate avea o viață socială activă deoarece defectele de pronunție dispar.
În cât timp se recuperează copilul după intervenția chirurgicală?
Un bebeluș care are o vârstă de maximum 9 luni și a trecut printr-o intervenție chirurgicală clasică, efectuată cu bisturiul sau foarfeca, se recuperează în câteva ore. După procedura chirurgicală copilul începe să sugă de la sânul mamei, iar laptele matern va accelera vindecarea rănii din gură. În cazul copiilor de peste 9 luni, timpul de recuperare se poate prelungi la maximum o zi.
În urma intervenției cu laser, bebelușul se recuperează mult mai repede și poate fi alăptat imediat. În schimb, în cazul copiilor mai mari, trebuie să treacă aproximativ 1-2 ore de la intervenție până la momentul mesei.
De asemenea, copiii mai mari care au trecut printr-o astfel de intervenție trebuie să respecte câteva reguli:
- Nu trebuie să consume alimente care pot provoca iritații (sare, piper și alte condimente) pentru o perioadă de aproximativ 3-4 zile;
- În primele zile după intervenție, trebuie să mănânce doar alimente tip piure;
- După fiecare masă trebuie să-și curețe bine cavitatea bucală;
- În primele 5 zile de la procedura chirurgicală, copilul trebuie să fluiere (dacă poate face acest lucru) și să scoată limba des.
Sfaturi pentru părinții care vor ca micuții lor să aibă parte de o frenectomie reușită
Căutați cu medic specializat în astfel de intervenții, deoarece acesta vă va oferi sfaturi importante și va efectua o procedură chirurgicală corectă;
- Alegeți un medic prietenos pentru că este foarte important să se poarte frumos cu cel mic și să comunice cu el pe durata intervenției;
- Sunați la mai multe clinici pentru a afla cât durează intervenția. Copiii nu au foarte multă răbdare și intră destul de repede în panică, așadar procedura ar trebui efectuată într-un timp cât mai scurt.
Dacă bebelușul nu ia în greutate sau nu poate suge de la sân, trebuie să consultați un medic specialist pentru a primi un diagnostic corect și un tratament adecvat.
Ai intrebari sau nedumeriri despre acest subiect? Apasa aici si scrie intrebarea ta!
Buna seara,
Acum 1an si 3 luni sotul meu a fost diagnosticat cu cancer bucal. A urmat tratament cu chimio, radioterapie si citostatice la spitalul oncologic Sanador, s-a vindecat, a refacut analizele dupa 3 luni si totul e in regula, dar:
-a ramas cu o salivare f f abundenta, necontrolabila
-greutate in exprimare
-are proteze dentare mobile cu mult inainte de aparitia cancerului, dar nu poate manca cu ele. La o discutie mai clara cu el am dedus ca limba nu are mobilitatea necesara si nu poate inghiti, decat daca mancarea e pasata.
Imi puteti recomanda o clinica specializata in probleme de genul acesta, in tara sau in afara tarii?
Cu deosebita consideratie,
Din pacate nu cunosc o clinica specializata pe ingrijirea acestor timp de bolnavi.